Posts

Showing posts from July, 2012
It's funny to be funny to make some people laugh. It can be really easy, it can be really hard. To smile is just so loving it lightens up the day. And when you smile it don't matter really what you have to say. You can say something stupid, you can say something wise, as long as you are smiling it brightens up your eyes. Let's try to be more happy and lighten up each day, let's be careful when we speak and what we want to say. Be kindly and be loving and not just for a while, so that every time we see a friend we great them with a smile.
Crezi ca plecarea ta ma zguduie si vorbele ce le arunci ca pe sageti ma nimeresc ? Nu intelegi nimic...fantomele ce bantuie in inghetatele tristeti, aievea-nzapezesc. Ca-mi pare rau…ce rost mai are cu-aceeasi rezonanta sa te chem ? Cuvinte de-mi aduc in aparare sunt  percepute ca o distonanta, ca un blestem. Mai bine-asa. Doi incapatanati, ca doua sabii intr-o teaca ce nu au loc, Doi comandanti ai unei nave ce se-neaca cand se frange la mijloc. A fost frumos, putinul-mult ce a durat o vesnicie, o secunda. Am fost copil, am fost adult si te-am iubit cu stangacie muribunda.
Dintre miile de doruri ce se tanguiesc in vuiet am ales pe cel albastru/vinetiu de-atata umblet. L-am luat cu grija-n casa, sa-l alint, sa-i oblojesc ranile lasate-n urma ielelor ce dantuiesc. Intrebat-am de-unde vine ? Si-ncotro va merge iara ? L-am poftit s-adaposteasca pe la mine asta seara. El mi-a spus ca nu se poate, e grabit si-mi multumeste, Si ca are cale lunga...`poi pripit se unduieste prin portita din gradina asteptand o stea sa vina, sa pluteasca diafan pe-a razei blanda lumina. Ai plecat tu, dor... ramas-am ne-mplinita, `nlacrimata Prinsa in sarada vietii...evocand pe-"a fost odata"
Azi m-am facut frumoasa pentru tine; Am cules doua clipe de eternitate si mi le-am prins in par imbratisate ; dorul sa-mi aline. Azi am intrebat florile daca isi mai amintesc sarutul ploii si albastrul din ochii inchisi desenat pe coltul foii. Azi cred in tine...si daca cineva mi-ar spune ca nu ma iubesti , m-as incrunta in nori involburati si in furtuni nepamantesti. Azi nu cer iertare nimanui ; e mult prea mult verde in jurul meu, imi port iubirea ca pe un trofeu pe brate dalbe. Astazi esti al meu si necurmat o sa ramai.
Am petrecut noaptea impreuna; simplu, fara vreun un incident. Ca te doream... era atat de elocvent, precum din intuneric cu amuzament eram priviti de semiluna. M-ai sarutat si mi-ai cerut sa tac ; doar inimile se-auzeau la unison batand, lasate-n abandon... si-am inceput domol, sincron, sa facem dragoste-n iatac. Ne mangaiam, ne sarutam sfarsiti trupul ti-l cautam infrigurata, vibram in ale tale brate toata si te-am avut in mine-nfometata... un TU si-un EU in asternuturi contopiti. Iar dimineata ne-a sosit pe  gene cu soare-ntre perdele fumurii, cu gura ta ce iar m-ademenii sa te sarut, cu buze sangerii ca in picturile rupestre egiptene. Te-am intrebat daca ma mai iubesti... Si paciuit ai inceput sa imi reciti din Minulescu. Ochii-mi neclintiti in ochii tai ramasera atintiti si am sperat sa nu ma amagesti.
Cuvinte-arunci-cutite ascutite- si ma gandesc inlacrimata printre idei bolborosite: de ce-i mereu "a fost odata"? Cum as putea sa te conving ca-s doar iluzii nefondate? Incet dar sigur am sa ma preling  departe, in absurditate. Ma vrei a ta...dar ce folos cand insuti tu ma-ndepartezi... stai bosumflat si esti taios... eu te iubesc, tu nu ma crezi.
Ascund si chip si nume si durere Si bucurie si seninatate. Ma inconjur c-o aura de pacate Si-un sentiment de anesteziere. Imuna sunt la tot ce ma-nconjoara, Nici primavara nu ma mai incanta. Imagini si iluzii se confrunta ‘N amaraciunea amintirilor povara. Nimic nu mi-e pe plac, urasc necontenit Si hora florilor si tot ce e lumesc. Himere din trecut ma urmaresc Cand toate pe pamant au adormit. Reneg speranta ce m-a inselat De-atatea ori in viata mea meschina. Concomitent, o raza de lumina Astept s-apara-n ceru-ntunecat. Sunt paradox, minune, curcubeu, Sunt un copil lipsit de aparare, Sunt apa vie, flacara arzatoare... Sunt mama daca vrei…Asta sunt eu.
Am murit de mult. Cu mine s-au dus si bucurii si zambete. M-am agatat cu disperare de-un fir imaginar, doua cuvinte... trecut-am pe sub furcile caudine ale fatalitatii si m-am declarat INVINSA M-am inclinat si resemnata sentinta am acceptat: VINOVATA Si asta nu e tot Am invatat ca lacrimile dor si ard, lasand urme adanci chiar si pe o inima de piatra. Am plans in singuratate, am plans in doi iar mai apoi in trei, un echivoc fara portita fara speranta. Strict ABIS- Imprejurare fara compromis- Si-am inceput pe scena mortii cariera de actrita. Aleg o masca-n fiecare zi si roluri pe masura. Sunt mama, fiica, toate rand pe rand Dar mai presus de toate, sunt URA. In neant abandonata femeie am uitat sa fiu Si-acum e mult mult prea tarziu Sa fiu resuscitata